încât destinul ce-ntre ei se-mparte

rănind pe unul, altul e pe moarte,

şi-n două inimi caste stă o vrere,

şi când, eternizat, un suflet cere

din două trupuri zbor spre cer, departe,

când c-o săgeată două piepturi sparte

aprinde-Amor cu tainică putere

şi când ei speră cu înfrigurare

într-un sfârşit comun şi, peste-aceste,

iubindu-se, nu se iubesc pe sine

şi când iubirea lor e mult mai mare

decât o mie de iubiri, cum este